Daruieste romaneste!

Motto

    ”Crăciunul nu este o perioadă, nici un sezon, ci o stare de spirit. Adevăratul spirit al Crăciunului înseamnă să preţuieşti pacea şi bunăvoinţa, să oferi, din plin, compasiune.” (Calvin Coolidge)

Vine din nou Crăciunul! Sărbătoarea Nașterii Domnului vine din nou cu colinde, cu pace sufletească dar și cu destinații spre care dorim să evadăm și cadouri care să aducă zâmbete pe fața celor dragi. Vă propun să vă gândiți la un Crăciun românesc și de aceea vă recomand cadourile De Acasă.

Nu uitați cât de important este fiecare dintre voi pentru economia țării noastre, așadar alegeți să cumpărați românește!

Bucurați-vă familia, prietenii, colegii, poate și șefii cu un coș  

De Acasă, plin cu produse tradiționale românești. Veți reuși astfel să aduceți magia Crăciunului mai aproape.

Pentru comenzi apelați la numărul de telefon: 0744 158 113

Mierea de rapita, o bogatie de arome

De Acasă mi-a făcut un cadou minunat: un borcan cu miere de rapiță. 

A fost o adevărată încântare degustarea! Am  crezut că este șerbet, are o consistență cremoasă, nu este foarte dulce și este aproape albă. Are o bogăție de arome unice și îți lasă în gură un gust răcoritor.

 Mierea de rapiţă este obţinută din rapiţa sălbatică, o plantă bogată în proteine, carbohidraţi, glucide, lipide, în minerale precum bor, calciu, fier, fosfor, potasiu, sodiu, în vitaminele A, B1, B2, B3, C şi  betacaroten. Albinele produc această miere în luna mai.

Rapiţa (Brassica napus L.) este, pe lângă floarea soarelui şi soia, una dintre principalele plante oleaginoase. Suprafeţele cultivate cu rapiţă în întreaga lume s-au extins în ultimul deceniu şi sunt estimate la 22-28 milioane hectare.
Cele mai mari suprafeţe din Europa se cultivă în Germania şi Franţa (1 milion ha), apoi urmează Polonia, Anglia şi Cehia. Şi la noi în ţară, în ultimii ani, s-a simţit o importantă şi constantă creştere a suprafeţelor cultivate cu rapiţă. Însă, anul acesta, din cauza secetei prelungite din toamnă, suprafeţele însămânţate sunt mult mai mici iar culturile au fost compromise.

Rapiţa se cultivă, în principal, pentru obţinerea seminţelor (40-48% ulei şi 18-25% proteine). Uleiul se foloseşte în alimentaţie şi în industrie, dar se utilizează din ce în ce mai mult în producţia de metil esteri (biodiesel).
Din cele cca. 1400 de soiuri şi varietăţi de rapiţă care se cultivă, aproape 80% necesită polenizare.
În condiţiile pedo-climatice ale ţării noastre, faza înfloririi începe de regulă la sfârşitul lunii aprilie - începutul lui mai şi ţine 20-25 de zile, sau chiar mai mult. Rapiţa este foarte apreciată de apicultori pentru contribuţia ei la dezvoltarea comunităţilor de albine, la creşterea puietului, la regenerarea şi întărirea familiilor în momentul începerii unui nou sezon apicol.
Dezvoltarea primăvăratică a comunităţilor de albine depinde, în primul rând, de sursele de nectar şi de polen, precum: salcie, pomi fructiferi şi, cea mai importantă din această perioadă, rapiţa. De obicei, albinele sunt aduse pe parcele cu înflorit de minim 5%.

Mierea de rapita are o culoare galben pal, alburie. Are o textura cremoasa, despre care unii oameni spun ca se aseamana cu untura de porc. Mirosul mierii de rapita este unul specific si este o miere mai putin dulce. Abunda in glucoza, ceea ce face sa se cristalizeze rapid, in cateva zile dupa ce a fost extrasa. Deoarece este produsa primavara, cand conditiile atmosferice sunt instabile (zilele ploioase alterneaza cu zilele insorite), mierea de rapita are un nivel de umiditate ridicat.

Datorită abundenţei de principii nutritive, mierea de rapiţă aduce nenumărate beneficii sănătăţii şi frumuseţii. În ciuda mirosului nu foarte plăcut, asemănător cu cel al verzei, mierea de rapiţă este foarte bună la gust. Are o culoare alburie şi o textură cremoasă.

Este antibacteriana, avand actiune bactericida fata de streptococ, stafilococ si helictobacter pilori. Poate fi utilizata ca adjuvant in bolile de ficat, rinichi si stomac.

Cum recunoaștem mierea de rapiță?

 Procesul de glucoză din mierea de rapiță face ca aceasta să se cristalizeze într-un timp foarte scurt, uneori chiar și în fagure. Recunoaștem mierea de rapiță după textura extrem de fină, colorația slabă, de galben deschis. Ne încântă simțurile cu un miros plăcut și un gust delicios, mierea tartinabilă fiind ușor confundată cu șerbetul.

 Mierea de rapiță este o miere monoflorală cu calități terapeutice deosebite, fiind recomandată persoanelor ce suferă de osteoporoză sau afecțiuni ale rinichilor. Particularitatea acestei mieri este cantitatea mare de coenzima Q3.

Conținutul  ridicat de vitamina E al mierii de rapiță o recomandă în măștile homemade pentru lupta împotriva îmbătrânirii premature a pielii.

Mierea de rapiţă, remediu în numeroase afecţiuni

Mierea de rapiţă este un remediu eficient în bolile renale, de stomac, cardiace, respiratorii şi în osteoporoză. De asemenea, poate fi folosită profilactic, prevenind afecţiunile hepatice, pancreatice şi splenice. Mai mult, graţie proprietăţilor sale antibacteriene, această miere distruge bacterii precum streptococul, stafilococul sau helicobacter pylori.

Graţie oligoelementelor pe care le conţine (bor şi calciu), mierea de rapiţă este recomandată şi în reumatisme. Mierea de rapiţă are şi efecte sedative şi relaxante, fiind recomandată persoanelor care se confruntă cu un nivel ridicat de stres, cu depresie şi anxietate sau cu insomnie.

Poate fi consumată oricum: în ceai, cafea şi lapte sau unsă pe pâine cu unt.

Mierea de rapiţă este un ingredient de bază în măştile cosmetice. Graţie conţinutului bogat în vitamina E, luptă eficient împotriva îmbătrânirii pielii, menţinându-i tonicitatea şi elasticitatea.

O reţetă simplă de mască pe bază de miere de rapiţă este următoarea: se amestecă o linguriţă de miere cu 5-6 picături de ulei de argan şi se aplică pe faţă. Se îndepărtează după 10-15 minute şi se clăteşte cu apă. Are acţiune nutritivă şi hidratantă, nemaifiind nevoie să aplici cremă de faţă în ziua în care ţi-ai făcut masca.

Cu siguranță, în această toamnă, produsele De Acasă  sunt cei mai buni aliați în tratarea afecțiunilor și în păstrarea sănătății.
 Comenzile se pot face apelând numărul de telefon: 0744 158 113

Mierea cu catina, leac universal

Este vremea virozelor…Ce poate fi mai neplăcut decât să stai cu nasul în batistă și să te doară toate? Mai ales că vin sărbătorile!

De Acasă are mereu la îndemână remedii naturiste pentru a te scăpa de neplăceri. De data a asta De Acasă vă recomandă mierea cu cătină, un adevărat leac universal.

Mierea cu cătină conține de 10 ori mai multă Vitamina C decât fructele citrice și de 2 ori mai multă decât faimoasele măceșe. Conține de asemenea și alte vitamine și elemente precum: A, B1, B2, B6, B9, E, F, K, O, beta caroten, celuloză, fosfor, potasiu, fier, calciu, magneziu.

Este cunoscută în special sub denumirile populare de cătină albă, cătină ghimpoasă, cătină de râu, sau chiar dracilă din cauza spinilor ei redutabili.

Din punct de vedere taxonomic, cătina face parte din ordinul Rosales, familia Eleagnaceae, specia Hippophae rhamnoides. Se prezintă ca un arbust tufos, extrem de rezistent în egală măsură la ger şi la secetă. Iubeşte lumina directă a soarelui, şi nu creşte în zone semiumbroase sau acoperite. Atinge în medie înălţimea de 1,5 – 4 metri, dar în condiţii optime de mediu poate atinge şi 8 metri. Când clima zonei geografice unde creşte este totuşi prea aspră, cătina se adaptează la acest factor extern devenind un arbust târâtor.

Înfloreşte în lunile martie-aprilie, depinde de temperatură.

 Fructifică anual, însă abundent doar după vârsta de 4-5 ani, şi atunci o dată la doi ani. La noi în ţară este răspândită îndeosebi în regiunea deluroasă a Munteniei şi Moldovei, fiind mai rară în stepele litorale ale Mării Negre. Cea mai largă răspândire a cătinei a fost observată în zona bazinului râului Buzău, unde creşte din abundenţă atât de-a lungul albiilor râurilor şi izvoarelor, cât şi pe versanţii care urcă la mari înălţimi. Este o plantă căreia-i priesc terenurile sălbatice, cu vegetatie diversă şi însorite.

Primele popoare care au descoperit valenţele terapeutice ale cătinei au fost tracii, hinduşii, grecii, chinezii, mongolii, celţii şi slavii. Prima documentare scrisă apare în secolul VII după Hristos în tratatul clasic de medicină tibetană „Rgyud Bzi” care recomanda în mod explicit consumul de fructe de cătină pentru şerpaşi sau cei care călătoreau la mari înălţimi.  

Datorită concentrației foarte mari de vitamina C, cătina te ferește de răceli și, cum în această perioadă de trecere de la toamnă la iarnă pericolul este mare, nu ezita, gândește-te la efectele benefice ale bobițelor care înoată în miere.

Cunoscută și sub denumirea de ginseng românesc, cătina este un tonic excelent, mărind rezistența atât la efort intelectual, cât și la cel fizic. 

Cătina este un arbust fructifer ale cărui beneficii se cunosc încă din antichitate. Se pare că ar fi originară din Asia de Sud, iar chinezii o folosesc de peste 2.000 de ani în medicina tradițională.

În România, cătina crește în mod sălbatic în zona subcarpatică din Moldova și Muntenia, din bazinul Siretului și până la Olt.

Cătina și proprietățile sale

Fructul de cătină conține vitamina A, C, complexul B, E, P, K, F și microelemente precum fosfor, potasiu, magneziu, calciu, fier și sodiu. Cătina este bogată și în beta-caroten (mai mult decât conține morcovul), dar și pectine, zaharuri, aminoacizi esențiali și acizi grași esențiali.

Catina cu miere de albine are un conținut de microelemente similare cu sângele uman. Este ușor asimilată de organism pentru că vine cu efectul său antibacterian, bacteriostatic, vindecător și reparator. Mierea aduce alături succesul în tratarea bolilor hepatice, digestive, bolile ficatului și a sângelui.

Proprietățile antioxidante ale cătinii cu miere de albine sunt recomandate pentru întărirea sistemului imunitar (poate vindeca orice viroză respiratorie sau răceala). De asemenea este recunoscută și pentru beneficiile sănătății ochilor după un consum zilnic de catina cu miere de albine.
Reglează sistemul endocrin și previne atacurile de cord (practic asigură o bine funcționare a întregului organism și previne rateurile inimii în urma unei vieți toxice de oraș).

Mierea cu cătina este ideală pentru sănătatea sistemului imunitar, antioxidant natural, antistress

Efectele preparatului de cătina cu miere sunt multiple:

- reglarea sistemului endocrin

- blocarea metastazelor maligne

- stimularea activității intelectuale

- imbunătățirea activității cardiace 

- combaterea efectelor stresului

- puternic energizat

- tratarea anemiei copiilor

- antigripal

- reglarea metabolismului

- rol excepțional în stagnarea și regresul diverselor afecțiuni oculare

Mierea cu cătină  se consumă zilnic, dimineața pe stomacul gol, câte 1-3 lingurițe sau în ceai.

Cătina cu miere de albine are un gust dulce-acrișor și un aspect minunat. Efectele sunt similare cu cele ale ginseng-ului.

Bolile care se vindecă cu ajutorul cătinei sunt:

-  gripa, guturaiul, sensibilitatea la răceli

-  hepatita, ciroza hepatica ; anemia

-  enterita, colita de putrefacție 

-  ateroscleroza, fragilitate vasculară

-  adjuvant în bolile grave

-  alcoolism și tabagism

-  adjuvant în bolile psihice

Amestecul se tine la frigider!

Cu siguranță, în această toamnă, produsele De Acasă  sunt cei mai buni aliați în tratarea afecțiunilor și în păstrarea sănătății.

 

Comenzile se pot face apelând numărul de telefon: 0744 158 113.