A fost o adevărată încântare degustarea! Am crezut că este
șerbet, are o consistență cremoasă, nu este foarte dulce și este aproape albă.
Are o bogăție de arome unice și îți lasă în gură un gust răcoritor.
Mierea de rapiţă este obţinută din rapiţa sălbatică, o plantă bogată în
proteine, carbohidraţi, glucide, lipide, în minerale precum bor, calciu, fier,
fosfor, potasiu, sodiu, în vitaminele A, B1, B2, B3, C şi betacaroten.
Albinele produc această miere în luna mai.
Rapiţa (Brassica napus L.) este, pe lângă floarea soarelui şi soia, una dintre principalele plante oleaginoase. Suprafeţele cultivate cu rapiţă în întreaga lume s-au extins în ultimul deceniu şi sunt estimate la 22-28 milioane hectare.
Cele mai mari suprafeţe din Europa se cultivă în Germania şi Franţa (1 milion ha), apoi urmează Polonia, Anglia şi Cehia. Şi la noi în ţară, în ultimii ani, s-a simţit o importantă şi constantă creştere a suprafeţelor cultivate cu rapiţă. Însă, anul acesta, din cauza secetei prelungite din toamnă, suprafeţele însămânţate sunt mult mai mici iar culturile au fost compromise.
Rapiţa se cultivă, în principal, pentru obţinerea seminţelor (40-48% ulei şi 18-25% proteine). Uleiul se foloseşte în alimentaţie şi în industrie, dar se utilizează din ce în ce mai mult în producţia de metil esteri (biodiesel).
Din cele cca. 1400 de soiuri şi varietăţi de rapiţă care se cultivă, aproape 80% necesită polenizare.
În condiţiile pedo-climatice ale ţării noastre, faza înfloririi începe de regulă la sfârşitul lunii aprilie - începutul lui mai şi ţine 20-25 de zile, sau chiar mai mult. Rapiţa este foarte apreciată de apicultori pentru contribuţia ei la dezvoltarea comunităţilor de albine, la creşterea puietului, la regenerarea şi întărirea familiilor în momentul începerii unui nou sezon apicol.
Dezvoltarea primăvăratică a comunităţilor de albine depinde, în primul rând, de sursele de nectar şi de polen, precum: salcie, pomi fructiferi şi, cea mai importantă din această perioadă, rapiţa. De obicei, albinele sunt aduse pe parcele cu înflorit de minim 5%.
Rapiţa (Brassica napus L.) este, pe lângă floarea soarelui şi soia, una dintre principalele plante oleaginoase. Suprafeţele cultivate cu rapiţă în întreaga lume s-au extins în ultimul deceniu şi sunt estimate la 22-28 milioane hectare.
Cele mai mari suprafeţe din Europa se cultivă în Germania şi Franţa (1 milion ha), apoi urmează Polonia, Anglia şi Cehia. Şi la noi în ţară, în ultimii ani, s-a simţit o importantă şi constantă creştere a suprafeţelor cultivate cu rapiţă. Însă, anul acesta, din cauza secetei prelungite din toamnă, suprafeţele însămânţate sunt mult mai mici iar culturile au fost compromise.
Rapiţa se cultivă, în principal, pentru obţinerea seminţelor (40-48% ulei şi 18-25% proteine). Uleiul se foloseşte în alimentaţie şi în industrie, dar se utilizează din ce în ce mai mult în producţia de metil esteri (biodiesel).
Din cele cca. 1400 de soiuri şi varietăţi de rapiţă care se cultivă, aproape 80% necesită polenizare.
În condiţiile pedo-climatice ale ţării noastre, faza înfloririi începe de regulă la sfârşitul lunii aprilie - începutul lui mai şi ţine 20-25 de zile, sau chiar mai mult. Rapiţa este foarte apreciată de apicultori pentru contribuţia ei la dezvoltarea comunităţilor de albine, la creşterea puietului, la regenerarea şi întărirea familiilor în momentul începerii unui nou sezon apicol.
Dezvoltarea primăvăratică a comunităţilor de albine depinde, în primul rând, de sursele de nectar şi de polen, precum: salcie, pomi fructiferi şi, cea mai importantă din această perioadă, rapiţa. De obicei, albinele sunt aduse pe parcele cu înflorit de minim 5%.
Mierea de rapita are o culoare galben pal, alburie. Are o textura cremoasa,
despre care unii oameni spun ca se aseamana cu untura de porc. Mirosul mierii
de rapita este unul specific si este o miere mai putin dulce. Abunda in
glucoza, ceea ce face sa se cristalizeze rapid, in cateva zile dupa ce a fost
extrasa. Deoarece este produsa primavara, cand conditiile atmosferice sunt
instabile (zilele ploioase alterneaza cu zilele insorite), mierea de rapita are
un nivel de umiditate ridicat.
Datorită abundenţei de principii nutritive, mierea de rapiţă aduce
nenumărate beneficii sănătăţii şi frumuseţii. În ciuda mirosului nu foarte
plăcut, asemănător cu cel al verzei, mierea de rapiţă este foarte bună la gust.
Are o culoare alburie şi o textură cremoasă.
Este antibacteriana, avand actiune bactericida fata de streptococ,
stafilococ si helictobacter pilori. Poate fi utilizata ca adjuvant in bolile de
ficat, rinichi si stomac.
Cum
recunoaștem mierea de rapiță?
Mierea de rapiță este o miere monoflorală cu calități terapeutice
deosebite, fiind recomandată persoanelor ce suferă de osteoporoză sau afecțiuni
ale rinichilor. Particularitatea acestei mieri este cantitatea mare de coenzima
Q3.
Conținutul ridicat de vitamina E al mierii de rapiță o recomandă în
măștile homemade pentru lupta împotriva îmbătrânirii premature a pielii.
Mierea de rapiţă, remediu în
numeroase afecţiuni
Mierea de rapiţă este un remediu eficient în bolile renale, de stomac,
cardiace, respiratorii şi în osteoporoză. De asemenea, poate fi folosită
profilactic, prevenind afecţiunile hepatice, pancreatice şi splenice. Mai mult,
graţie proprietăţilor sale antibacteriene, această miere distruge bacterii
precum streptococul, stafilococul sau helicobacter pylori.
Graţie oligoelementelor pe care le conţine (bor şi calciu), mierea de rapiţă
este recomandată şi în reumatisme. Mierea de rapiţă are şi efecte sedative şi
relaxante, fiind recomandată persoanelor care se confruntă cu un nivel ridicat
de stres, cu depresie şi anxietate sau cu insomnie.
Poate fi consumată oricum: în ceai, cafea şi lapte sau unsă pe pâine cu unt.
Mierea de rapiţă este un ingredient de bază în măştile cosmetice. Graţie
conţinutului bogat în vitamina E, luptă eficient împotriva îmbătrânirii pielii,
menţinându-i tonicitatea şi elasticitatea.
O reţetă simplă de mască pe bază de miere de rapiţă este următoarea: se
amestecă o linguriţă de miere cu 5-6 picături de ulei de argan şi se aplică pe
faţă. Se îndepărtează după 10-15 minute şi se clăteşte cu apă. Are acţiune
nutritivă şi hidratantă, nemaifiind nevoie să aplici cremă de faţă în ziua în
care ţi-ai făcut masca.
Comenzile se pot face apelând numărul de telefon: 0744 158 113
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu